Mai puțin de o lună până la școală: burse reduse, greve în așteptare

TEMA: Educatia copilului | 0 | 16/8/2025

Mai putin de o luna pana la scoala: burse reduse, greve in asteptare

Școala începe în mai puțin de o lună. Profesorii amenință cu grevă, guvernul taie burse și mărește clasele. Cine câștigă și cine pierde?

Vacanța mare e aproape gata, iar părinții se pregătesc deja de alergătura clasică după uniforme, caiete și ghiozdane. Numai că, odată cu începerea școlii, România intră și într-un nou sezon de „reforme”, comasări și greve. Profesorii sunt nemulțumiți, guvernul spune că nu mai poate susține „abordările vechi”, iar elevii descoperă că meritul e brusc mai greu de obținut.

Pe scurt: școala bate la ușă, dar pare că ușa se tot mută din balamale.

507 școli își pierd personalitatea juridică. Ce înseamnă asta pentru părinți și elevi?

Ministerul Educației a anunțat că 507 școli - 8,1% din totalul unităților - vor fi comasate, pierzându-și statutul de unități juridice și devenind „structuri arondate” altor școli. Oficialii insistă: nu se închid clădirile, copiii rămân acolo, profesorii la fel. Doar că școala ta „nu mai e școală în sine”, ci un fel de extensie administrativă.

Pentru părinți: nu veți schimba adresa copilului, dar s-ar putea să descoperiți că noul „șef” al școlii e un director de la câțiva kilometri distanță. Problemele birocratice vor trebui rezolvate centralizat, ceea ce nu sună a simplificare.
Pentru elevi: nu simțiți mare lucru la început. Totuși, odată cu dispariția directorului și a echipei administrative locale, școala voastră pierde putere de decizie. În traducere: se va simți pe termen lung, mai ales la organizare și resurse.
Pentru profesori: posturile rămân (cel puțin deocamdată), dar funcțiile de conducere dispar. Aproape 900 de directori își pierd scaunul. Cine vrea să conducă, să se obișnuiască cu ideea că locurile sunt mai puține și lupta mai mare.

„Bursiada” a luat sfârșit. Merit redefinit: doar cei peste 9, și doar 15% din clasă

Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat că România a ajuns într-o „bursiadă” care trebuia oprită. Concluzia? Bursele de reziliență și performanță dispar, bursele de merit se restrâng drastic și se acordă doar celor cu media peste 9.00 și doar pentru 15% din clasă.

Pentru părinți: dacă până acum bursa era un ajutor constant în bugetul familiei, de acum devine o loterie. Chiar dacă al tău copil are 9,30, asta nu înseamnă că prinde bursă, contează și poziția în clasă.
Pentru elevi: meritul devine o competiție și mai acerbă. În loc să motiveze, riscă să creeze tensiuni în clase. Poți fi „foarte bun”, dar nu suficient de bun încât să intri în topul de 15%.
Pentru profesori: presiunea crește. Notele bune date la clasă pot fi interpretate ca „umflate”, mai ales când diferențele de la examenele naționale rămân vizibile. Ministerul deja a aruncat mingea în curtea dascălilor: „responsabilitatea e și la voi”.

Profesorii muncesc mai mult, dar pe aceeași bani. Și fără plata cu ora

Reforma lovește direct în norma didactică. Profesorii din învățământul preuniversitar trec de la 18 la 20 de ore pe săptămână. Plata cu ora, care mai aducea un venit suplimentar, este redusă la jumătate. În plus, derogările pentru directori și inspectori scad: aceștia vor fi obligați să predea mai multe ore.

Pentru părinți: la prima vedere, pare un câștig, profesorii „stau mai mult la clasă”. Dar un profesor obosit și frustrat e rar un profesor mai bun. Pe termen lung, riscul e o calitate mai scăzută a predării.
Pentru elevi: veți vedea profesori cu mai puțină răbdare și timp pentru activități extra. Dacă până acum unii mai găseau energie pentru olimpiade, proiecte sau meditații gratuite, acum resursele lor se duc în „supraviețuirea normei”.
Pentru profesori: este exact ce spune premierul Bolojan: „mai multă muncă pe aceiași bani”. Unii o numesc reformă, alții austeritate. Cert e că satisfacția scade, iar tentația de grevă crește.

Clase mai mari: încă 2-6 elevi în plus. Încăpeți toți?

Legea Bolojan permite creșterea numărului maxim de elevi pe clasă. În loc de 28, s-ar putea să fie 30, poate chiar 34. Argumentul oficial: eficientizare. Realitatea: să înghesui mai mulți copii într-o sală nu înseamnă educație mai bună.

Pentru părinți: mai mulți copii în clasă înseamnă și mai puțină atenție individuală. Profesorii vor fi și mai presați, iar cei cu copii care au nevoie de sprijin suplimentar vor simți asta primii.
Pentru elevi: atmosfera din clasă devine mai gălăgioasă, mai competitivă și mai greu de gestionat. Dacă până acum ridicai mâna și profesorul îți răspundea, de acum vei concura cu încă șase colegi.
Pentru profesori: fiecare oră devine o provocare logistică. Gestionarea unei clase aglomerate înseamnă mai puțin timp pentru predare și mai mult pentru disciplină.

Premierul Bolojan: „Nu mai putem continua cu abordările vechi”

Premierul Ilie Bolojan a venit cu mesajul clar: statul nu mai poate continua abordările vechi. Salariile au crescut, numărul de elevi per clasă a scăzut (până acum), dar rezultatele nu se văd. „Am văzut diferențe uriașe între notele de la clasă și cele de la examene. E și o problemă de responsabilitate a profesorilor”, a spus premierul.

Pentru părinți: tradus, mesajul sună cam așa: guvernul a investit, dar nu a văzut rezultate, așa că schimbă regulile jocului. Dacă nu vă place, așteptați la rând la ghișeul de nemulțumiri.
Pentru elevi: guvernul dă semnalul că „nu toată lumea merită burse și note mari”. Sună frumos în teorie, dar pentru mulți va fi o dezamăgire directă.
Pentru profesori: e practic o palmă simbolică – guvernul spune că a dat mai mulți bani, dar vina pentru lipsa rezultatelor e și la clasă.

Școala începe, dar cu ce preț?

În mai puțin de o lună, elevii vor păși din nou în săli. Dar gălăgia din jurul școlii nu vine de la copii, ci de la guvern și profesori. Clase mai mari, burse mai puține, profesori mai obosiți și școli „desființate” administrativ.

Cine pierde? Părinții, care plătesc suplinitor prin meditații și nervi. Elevii, care primesc mai puține oportunități. Profesorii, care simt că li se cere imposibilul.
Cine câștigă? Statul, care taie costuri și poate spune că a „eficientizat”.

Întrebarea e simplă: va suna clopoțelul pe 9 septembrie pentru începutul școlii sau pentru începutul grevei?

Incepe scoala: lista secreta de lucruri necesare oricarei mamici

Cand am devenit mamica de copil scolar, am avut grija sa respect stereotipul din literatura de specialitate.

Adica sa lacrimez duios cand i-am calcat camasa de scoala, cand l-am vazut pe cel mic cu ghiozdanul in spate, cand a intrat in sala de clasa pentru prima oara. Intre timp am aflat insa ca exista o lista de lucruri utile pentru mamici iar in acest an voi avea grija sa o respect :) citeste mai departe aici.