Vaccinurile copilului în România: calendarul actual, ce conțin și de ce fiecare doză contează
Vaccinarea este una dintre cele mai eficiente modalități prin care copiii pot fi protejați împotriva unor boli infecțioase capabile să provoace complicații grave, dizabilități sau chiar deces. Află ce vaccinuri primesc copiii în România, când se administrează, ce conțin și ce reacții pot apărea.
Vaccinurile nu elimină complet posibilitatea unei îmbolnăviri, însă reduc semnificativ riscul formelor severe, al spitalizării și al complicațiilor pe termen lung.
În România, vaccinurile incluse în Calendarul Național de Vaccinare sunt oferite gratuit prin Programul Național de Vaccinare și se administrează, în funcție de vârsta copilului, în maternitate sau prin cabinetul medicului de familie.
✅ Citeste aici Calendarul de vaccinare a copiilor in 2026. Schema nationala de vaccinare a copiilor in 2026 si recomandarile medicale actuale
România a raportat peste 30.000 de cazuri de rujeolă în 2024, reprezentând aproximativ 87% dintre cazurile înregistrate în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European în acel an. În același timp, acoperirea vaccinală pentru vaccinurile împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive la copiii de un an a coborât la 66%, mult sub media OECD de 93%.
Cum funcționează vaccinurile?
Sistemul imunitar are capacitatea de a recunoaște microorganismele periculoase și de a produce anticorpi și celule de memorie care să intervină la o viitoare întâlnire cu acestea.
Vaccinurile antrenează această capacitate fără ca organismul să fie nevoit să treacă prin boala propriu-zisă și prin riscurile ei. În funcție de tipul vaccinului, organismului îi este prezentată:
- 🔹 o formă inactivată a microorganismului;
- 🔹 o formă vie, dar mult slăbită;
- 🔹 o anumită componentă a bacteriei sau virusului;
- 🔹 o toxină bacteriană inactivată, numită toxoid;
- 🔹 informația necesară producerii temporare a unui antigen.
După vaccinare, sistemul imunitar învață să recunoască agentul infecțios. Dacă persoana vaccinată intră ulterior în contact cu acesta, răspunsul de apărare poate fi mai rapid și mai eficient.
Calendarul Național de Vaccinare din România
Conform calendarului publicat de Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică, schema de rutină pentru copii include următoarele vaccinuri:
| Vârsta copilului | Vaccinul administrat | Unde se administrează |
|---|---|---|
| Primele 24 de ore | Vaccin împotriva hepatitei B | În maternitate |
| 2–7 zile | Vaccin BCG împotriva tuberculozei | În maternitate |
| 2 luni | Vaccin hexavalent DTPa–VPI–Hib–Hep B și vaccin pneumococic conjugat | La medicul de familie |
| 4 luni | Vaccin hexavalent DTPa–VPI–Hib–Hep B și vaccin pneumococic conjugat | La medicul de familie |
| 11 luni | Vaccin hexavalent DTPa–VPI–Hib–Hep B și vaccin pneumococic conjugat | La medicul de familie |
| 12 luni | Vaccin ROR – rujeolă, oreion și rubeolă | La medicul de familie |
| 5 ani | A doua doză de vaccin ROR | La medicul de familie |
| 5–6 ani | Rapel DTPa–VPI | La medicul de familie |
| 14 ani | Rapel dTpa | La medicul de familie |
Ce boli previn vaccinurile din schema națională?
Vaccinul împotriva hepatitei B
Prima doză se administrează, în mod obișnuit, în primele 24 de ore după naștere. Vaccinul protejează împotriva virusului hepatitic B, care se poate transmite prin sânge și alte fluide biologice, inclusiv de la mamă la copil în timpul nașterii.
Infecția dobândită în perioada de nou-născut prezintă un risc ridicat de cronicizare și poate conduce, în timp, la ciroză sau cancer hepatic. Vaccinul nu conține virus viu și nu poate provoca hepatita B.
Vaccinul BCG
BCG este vaccinul împotriva tuberculozei și se administrează în maternitate, de regulă în primele zile de viață.
Vaccinul nu previne toate infectările cu bacteria care provoacă tuberculoza, însă oferă copiilor mici protecție importantă împotriva formelor severe, precum meningita tuberculoasă și tuberculoza miliară.
Vaccinul hexavalent
Vaccinul hexavalent protejează copilul împotriva a șase boli printr-o singură administrare:
- 🔹 Difteria – poate afecta căile respiratorii, inima și sistemul nervos;
- 🔹 Tetanosul – poate provoca spasme și contracturi musculare severe;
- 🔹 Tusea convulsivă – este deosebit de periculoasă pentru sugari;
- 🔹 Poliomielita – poate provoca paralizie permanentă;
- 🔹 Infecțiile cu Haemophilus influenzae tip b – pot cauza meningită, sepsis și epiglotită;
- 🔹 Hepatita B – poate deveni o infecție hepatică cronică.
Vaccinurile combinate reduc numărul de injecții și ajută copilul să primească protecția la momentul potrivit. Administrarea simultană a mai multor antigene nu „suprasolicită” sistemul imunitar.
Vaccinul pneumococic conjugat
Pneumococul poate provoca otite, pneumonie, meningită și infecții generalizate ale sângelui. Vaccinul protejează împotriva mai multor tipuri de pneumococ responsabile de o proporție importantă a infecțiilor grave, însă nu previne toate otitele sau toate pneumoniile, deoarece aceste afecțiuni pot avea numeroase alte cauze.
Vaccinul ROR
Vaccinul ROR protejează împotriva:
- 🔹 Rujeolei – poate provoca pneumonie, encefalită și alte complicații grave;
- 🔹 Oreionului – poate fi asociat cu meningită, afectarea auzului sau inflamarea testiculelor;
- 🔹 Rubeolei – este deosebit de periculoasă dacă apare în timpul sarcinii.
ROR este un vaccin cu virusuri vii atenuate. Sunt necesare două doze pentru o protecție mai bună și de durată. Studiile ample și monitorizarea internațională nu au identificat o legătură între vaccinul ROR și autism.
Rapelurile DTPa–VPI și dTpa
Protecția oferită de anumite vaccinuri poate scădea treptat. Din acest motiv, copiii primesc doze de rapel împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive și, la vârsta de 5–6 ani, împotriva poliomielitei. Doza administrată la 14 ani continuă protecția în perioada adolescenței.
Ce conțin vaccinurile?
Lista exactă a ingredientelor diferă de la un produs la altul și poate fi consultată în prospect. În general, un vaccin poate conține următoarele categorii de componente:
Tiomersalul a dispărut aproape complet din vaccinurile utilizate curent în Uniunea Europeană. Atunci când este folosit, acesta conține etilmercur, eliminat rapid din organism, și nu trebuie confundat cu metilmercurul care se poate acumula din anumite surse alimentare. Nu există dovezi că tiomersalul din vaccinuri ar provoca autism.
Dacă un copil are o alergie cunoscută, părintele trebuie să informeze medicul înaintea vaccinării. Prospectul produsului administrat este sursa corectă pentru lista exactă a ingredientelor și contraindicațiilor.
Ce reacții pot apărea după vaccinare?
Majoritatea reacțiilor sunt ușoare și dispar în una până la câteva zile. Pot apărea:
- 🔹 durere, roșeață sau umflare la locul injectării;
- 🔹 febră ușoară;
- 🔹 somnolență sau iritabilitate;
- 🔹 scăderea temporară a apetitului;
- 🔹 oboseală sau o stare generală ușor modificată.
Reacțiile alergice severe sunt posibile, dar extrem de rare. Vaccinurile continuă să fie monitorizate și după autorizare, iar orice semnal de siguranță este analizat de autoritățile competente.
Sună la 112 dacă, după vaccinare, copilul prezintă dificultăți de respirație, umflarea feței sau a buzelor, urticarie extinsă, pierderea stării de conștiență ori o alterare severă și bruscă a stării generale. Pentru febră persistentă, convulsii, plâns inconsolabil prelungit sau orice manifestare care te îngrijorează, contactează medicul.
Când se amână sau nu se administrează un vaccin?
O răceală ușoară, fără febră importantă și fără afectarea stării generale, nu reprezintă automat un motiv de amânare. Decizia se ia individual, după evaluarea copilului.
Printre situațiile care pot impune precauții sau contraindica vaccinarea se numără:
- 🔹 o reacție alergică severă la o doză anterioară sau la un ingredient al vaccinului;
- 🔹 anumite boli acute moderate sau severe;
- 🔹 unele forme de imunodeficiență, în special în cazul vaccinurilor vii;
- 🔹 tratamente care reduc puternic activitatea sistemului imunitar.
Lista diferă de la un vaccin la altul. Medicul trebuie informat despre bolile copilului, tratamentele urmate și reacțiile apărute după vaccinările anterioare.
Ce facem dacă o doză a fost întârziată?
O schemă întârziată poate fi recuperată. În general, seria de vaccinare nu trebuie începută din nou, însă intervalele și vaccinurile necesare trebuie stabilite de medic în funcție de vârsta copilului și de dozele deja administrate.
Amânarea fără un motiv medical prelungește perioada în care copilul rămâne vulnerabil. Păstrează carnetul de vaccinări și prezintă-l la fiecare consultație, mai ales dacă schimbi medicul de familie sau copilul a fost vaccinat într-o altă țară.
Ce vaccinuri pot fi recomandate suplimentar?
Pe lângă vaccinurile din calendarul de rutină, medicul poate recomanda și alte vaccinuri, în funcție de vârstă, starea de sănătate, riscul individual, intrarea în colectivitate, călătorii și contextul epidemiologic.
Nu aștepta până când copilul intră în colectivitate. Protecția oferită de vaccinuri are nevoie de timp pentru a se dezvolta, iar sugarii sunt printre cei mai vulnerabili la forme severe de tuse convulsivă, infecție pneumococică, meningită și alte boli prevenibile. Dacă o doză a fost omisă, discută cât mai repede cu medicul de familie despre o schemă de recuperare, fără să aștepți următorul control anual.
Ce întrebări poți adresa înaintea vaccinării?
Este firesc ca un părinte să dorească informații clare. La consultație poți întreba:
- 🔹 Împotriva căror boli protejează vaccinul?
- 🔹 Câte doze sunt necesare?
- 🔹 Ce reacții sunt obișnuite?
- 🔹 Ce trebuie urmărit acasă?
- 🔹 Când trebuie contactat medicul?
- 🔹 Există o contraindicație reală în cazul copilului?
- 🔹 Când trebuie administrată următoarea doză?
- 🔹 Ce vaccinuri suplimentare sunt potrivite pentru copil?
Vaccinarea protejează copilul, dar și comunitatea
Unii copii nu pot primi anumite vaccinuri din cauza vârstei, a unei boli grave sau a unui tratament care afectează sistemul imunitar. Ei depind într-o măsură importantă de protecția creată atunci când suficient de multe persoane din jur sunt vaccinate.
Vaccinarea nu este doar o intervenție individuală, ci și o formă de responsabilitate față de nou-născuți, femei însărcinate, persoane cu imunitate scăzută și copii vulnerabili.
Calendarul de vaccinare poate părea complicat, însă fiecare doză este programată la o anumită vârstă dintr-un motiv: pentru a oferi protecție în perioada în care riscul este ridicat. Medicul de familie rămâne principalul partener al părinților pentru verificarea schemei, recuperarea dozelor întârziate și alegerea vaccinurilor suplimentare potrivite.







Ce sentimente ti-a produs acest articol?
Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII